CUMNĂȚÍE s. f. (Rar) Calitatea de cumnat sau de cumnată; înrudire între cumnați și cumnate. – Cumnat + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
cumnățíe s. f., art. cumnățía, g.-d. cumnățíi, art. cumnățíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink