Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: cumpăta (verb tranzitiv) , cumpătare (substantiv feminin)   
CUMPĂTÁRE, cumpătări, s. f. Măsură, moderație (la mâncare și la băutură); sobrietate. – V. cumpăta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CUMPĂTÁRE f. Simț al măsurii; sobrietate; austeritate. /Din cumpăt
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CUMPĂTÁRE s. v. chibzuială.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cumpătáre s. f., g.-d. art. cumpătării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CUMPĂTÁ, cumpătez, vb. I. Tranz. și refl. 1. (Rar) A (se) restrânge, a (se) modera, a (se) tempera. ♦ Tranz. (Reg.) A cruța, a economisi; a menaja. 2. (Înv. și reg.) A (se) îndruma; a (se) decide. – Lat. *compitare (=computare).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
cumpătá vb., ind. prez. 1 sg. cumpătéz, 3 sg. și pl. cumpăteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)