CÚMULUS s. m. Formație de nori groși, albicioși, cu aspect de grămezi izolate, al căror contur se modifică neîncetat și care apar la înălțimi de peste 1000 m, semnalând timp frumos. – Din fr., lat. cumulus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CÚMULUS m. Nori groși, albi, în formă de grămezi izolate, care prevestesc timp frumos. /<fr., lat. cumulus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CÚMULUS s.m. Formație de nori groși de culoare albă, cu aspect de ghemotoace de vată, izolate, al căror contur se modifică neîncetat, care, apărând vara la înălțimi de peste 1000 m, prevestesc timpul frumos. [Pl. -uși. / < fr., lat. cumulus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CÚMULUS s. m. formație de nori groși de culoare albă, cu aspect de ghemotoace de vată izolate, al căror contur se modifică neîncetat și care vara prevestesc timpul frumos. (< fr., lat. cumulus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
cúmulus s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink