CUNUNÍȚĂ, cununițe, s. f. 1. Diminutiv al lui cunună. 2. (Bot.) Ciritel. – Cunună + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CUNUNÍȚĂ s. 1. coroniță. (O ~ de flori.) 2. (BOT.; Spiraea ulmifolia) (reg.) caprifoi, taulă, teișor, (Bucov.) ciritel.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
CUNUNÍȚĂ s. v. coroniște, flori-de-paie, imortelă, plevaiță, saschiu.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cununíță s. f., g.-d. art. cununíței; pl. cununíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CUNUNÍȚĂ ~e f. (diminutiv de la cunună) Arbust înalt din familia rozaceelor cu flori albe, dispuse în inflorescență, ce crește pe stânci în regiunile muntoase. /cunună + suf. ~iță
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink