Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: cupla (verb tranzitiv) , cuplă (substantiv feminin)   
CÚPLĂ, cuple, s. f. Dispozitiv demontabil de legare a două elemente ale unui sistem tehnic sau a două vehicule. ♦ Piesă de legare între două vehicule de cale ferată. – Din fr. couple.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CÚPLĂ s.f. Dispozitiv demontabil, cuplaj (2) [în DN, NODEX] pentru un sistem tehnic sau pentru două vehicule. ♦ Piesă cu care se face cuplarea vehiculelor de cale ferată. [< fr. couple].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CÚPLĂ s. f. 1. dispozitiv care face cuplarea vehiculelor de cale ferată. 2. legătură între două elemente (piese etc.) care permite o mișcare relativă între ele. (< fr. couple)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
cúplă s. f. (sil. -plă), g.-d. art. cúplei; pl. cúple
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CUPLÁ, cupléz, vb. I. Tranz. (Tehn.) A lega, a reuni două sau mai multe elemente într-un sistem pentru a face posibil un transfer de energie între acestea; a acupla. ♦ Refl. recipr. Fig. (Despre oameni) A forma un cuplu, o pereche. – Din fr. coupler.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A CUPLÁ ~éz tranz. 1) (aparate electrice) A uni între ele pentru a face un transfer de energie. 2) (piese, forțe motrice) A uni două câte două pentru a acționa solidar și simultan. /<fr. coupler
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE CUPLÁ mă ~éz intranz. fig. (despre persoane) A se uni (unul cu altul), alcătuind un cuplu; a forma o pereche; a se împerechea. /<fr. coupler
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CÚPLĂ ~e f. 1) Dispozitiv cu care se face cuplarea vagoanelor de tren. 2) Dispozitiv demontabil servind pentru legarea a două vehicule sau a două elemente ale unui sistem tehnic. /<fr. couple
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CUPLÁ vb. I. tr. A lega, a uni, a face un cuplu din vehicule, din mai multe elemente ale unui sistem tehnic etc. [< fr. coupler].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CUPLÁ vb. 1. tr. a lega, a uni, a face un cuplu din vehicule, din mai multe elemente ale unui sistem tehnic etc. II. refl. (despre oameni) a forma un cuplu. (< fr. coupler)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
CUPLÁ vb. (TEHN.) a acupla.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
A cupla ≠ a decupla
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
cuplá vb. (sil. -pla), ind. prez. 1 sg. cupléz, 3 sg. și pl. cupleáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)