CUPRÍT s. m. Oxid de cupru natural. – Din fr. cuprite.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CUPRÍT s.m. Oxid natural de cupru. [< fr. cuprite].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
CUPRÍT s. m. oxid natural de cupru. (< fr. cuprite)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
cuprít s. m. (sil. -prit)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CUPRÍT (‹ fr. {i}) s. n. Oxid natural de cupru, de culoare roșie pînă la cenușie, cu luciu adamantin, întîlnit exclusiv ca produs de oxidare a minereurilor de calcozină și bornit, la limita dintre zonele de oxidație și cimentație. Conține 88,8% cupru.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink