CURIERÁT, curierate, s. n. Activitate a curierului. [Pr.: -ri-e-] – Curier + suf. -at.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
curierát s. n., pl. curieráturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink