CUSURGIOÁICĂ, cusurgioaice, s. f. (Fam.) Femeie înclinată să găsească cusururi (1) la orice, femeie care are chef de ceartă; cusurgie. – Cusurgiu + suf. -oaică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
cusurgioáică s. f. (sil. -gioai-), g.-d. art. cusurgioáicei; pl. cusurgioáice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink