CÂNEPÍU, -ÍE, cânepii, adj. Care are înfățișarea fuiorului de cânepă; de culoarea seminței de cânepă, cenușiu-închis. – Cânepă + suf. -iu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
cânepíu adj. m., f. cânepíe; pl. m. și f. cânepíi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CÂNEPÍU ~e (~i) Care are culoarea seminței de cânepă; cenușiu. /cânepă + suf. ~iu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
cînepíŭ și cînipíŭ, -íe adj. (d. cînepă). Cenușiu ca cîlțu: păru luĭ cînipiŭ (VR. 1912, 1, 53). V. conabiŭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink