Dex cânepă

CẤNEPĂ, cânepe, s. f. 1. Plantă textilă cu tulpina înaltă și dreaptă și cu frunze alterne dințate pe margini, cu flori mici, verzui, cultivată pentru fibrele care se scot din tulpină și pentru uleiul care se extrage din semințe (Cannabis sativa). ◊ Cânepă indiană = varietate de cânepă cultivată îndeosebi în anumite regiuni din India, Iran, Africa de nord și cele două Americi, din care se extrag stupefiante (Cannabis indica). ◊ Compus: cânepa-codrului = cânepioară (2). 2. Fibre textile extrase din tulpina de cânepă (1). – Lat. *canapa (= cannabis).

cấnepă s. f., g.-d. art. cấnepii; pl. cấnepi

cânepă s. f., g.-d. art. cânepei

CÂNEPĂ ~e f. Plantă erbacee anuală, cu tulpina dreaptă și cu frunzele dințate, care se cultivă pentru fibrele textile, din care se fac țesături groase, și pentru semințele din care se extrage ulei folosit la prepararea lacurilor. /<lat. canepa

CÂNEPA-CÓDRULUI s. v. cânepioară.

cînépă (cînepe), s. f. – 1. Plantă textilă. – 2. (Arg.) Păr, plete. – Var. cînipă. megl. cǫnipă. Lat. *canapa, forma vulg. de la clasicul cannabis (Diez, I, 107; Pușcariu 368; Candrea-Dens., 346; REW 1599; Philippide, II, 635; Graur, Rom., LVI, 106; Rosetti, I, 57; DAR). Forma vulg. se confirmă prin. it. canapa; cf. și fr. chanvre, sp. cañamo, port. cannamo, alb. kërp. Miklosich, Slaw. Elem., 25, se gîndea la un etimon sl. Cf. canap. Der. cînepar, s. m. (pasărea-cînepii, Acanthus cannabina); cînepioară s. f. (plantă, turiță mare; pasărea-cînepii); cînepiște, s. f. (teren cultivat cu cînepă); cînepiu, adj. (de culoarea seminței de cînepă); cînepoală, s. f. (plantă, turiță-mare, Eupatorium cannabinum; Agrimonia); cînepărie, s. f. (cînepiște). Cînepiște este o adaptare a bg. konopište (Conev 73); este însă mai greu de derivat numele de cînepar din bg. konopinka (Conev 54).

cânepa-códrului s. f. (sil. -dru-)

pásărea-cânepei s. f.

cî́nepă (vest) și cî́nipă (est) f., pl. ?; (lat. cánnabis, cánnabus, pop. cánapa, [în Banat cînăpă], d. vgr. kánnabis, kánnabosĭ [vsl. konopĭa, konoplĭa; vgerm. hanaf, ngerm. hanf; pers. kanab, kanav, arm. kanap´, kanep´, ar. kunneb. V. conabĭŭ, coropișniță]; it. cánapa, pv. canebe, fr. chanvre, cat. cánem, sp. cáñamo, pg. canamo. V. canava). O plantă canabiacee textilă și uleĭoasă (cánnabis sativa). Cînepa codruluĭ, dumbravnic. Cînepa d******ĭ, 1) cúscută (?), 2) (Mold. Iron). chica femeĭască: a apucat-o de cînepa d******ĭ. – Din cotoru cînepeĭ se desprind fibrele textile. Din semințele eĭ se scoate uleĭ și julfă. Cînepa maĭ conține și canabină, o substanță rășinoasă din care se face hașișu. V. in, buc 1, fuĭor.