CÂȘLÁR, câșlari, s. m. (Înv.) Argat la o câșlă (2), însărcinat cu adunarea produselor. – Din câșlă + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
câșlár, câșlári, s.m. (reg.) stăpânul stânei (târlei); păstor, cioban.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
cîșlár m. (d. cîșlă). Posesor de cîșlă.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink