CĂLUGĂRÁȘ, călugărași, s. m. Diminutiv al lui călugăr (I). – Călugăr + suf. -aș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂLUGĂRÁȘ, călugărași, s. m. Diminutiv al lui călugăr.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
călugăráș s. m., pl. călugăráși
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
călugăráș m. (dim. d. călugăr). Con făcut dintr´o substanță care, aprinsă la vîrf, arde încet și parfumează aeru din casă. V. cursă 2.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink