CĂRPINÉT, cărpineturi, s. n. Cărpiniș. – Carpen + suf. -et.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂRPINÉT, cărpineturi, s. n. Cărpiniș. – Din carpen + suf. -et.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CĂRPINÉT s. v. cărpiniș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cărpinét s. n., pl. cărpinéturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CĂRPINET, com. în jud. Bihor, pe Crișu Negru; 2.749 loc. (1991). Expl. de calcare.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink