CĂRPINÍȚĂ, cărpinițe, s. f. Arbore scund cu scoarță netedă, cenușie, cu frunze ovale, mici, dințate si cu flori în amenți (Carpinus orientalis). – Carpen + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂRPINÍȚĂ s. (BOT.; Carpinus orientalis) (Ban. și Olt.) sfineac.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cărpiníță s. f., g.-d. art. cărpiníței; pl. cărpiníțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CĂRPINIȚĂ (‹ carpen) s. f. Arbore sau arbust din familia betulaceelor, înalt pînă la 5 m, cu frunze ovate, mici, dințate și flori în amenți; crește în părțile sudice ale țării (Carpinus orientalis); sfineac.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink