CĂRUNȚÍE s. f. (Rar) Căruntețe. – Cărunt + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂRUNȚÍE s. f. (Rar) Căruntețe. – Din cărunt + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CĂRUNȚÍE s. v. caniție, căruntețe, cărunțeală.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cărunțíe s. f., art. cărunțía, g.-d. cărunțíi, art. cărunțíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink