CĂRUȚĂRÍE s. f. 1. Meșteșugul de a face căruțe. 2. Atelier unde se construiesc căruțe. 3. (Colectiv) Unelte de căruțaș. – Căruță + suf. -ărie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂRUȚĂRÍE s. f. 1. Meșteșugul de a face căruțe. 2. (Colectiv) Unelte de căruțaș. – Din căruță + suf. -ărie.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
căruțăríe s. f., art. căruțăría, g.-d. căruțăríi, art. căruțăríei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
căruțăríe f. (d. căruță). Meseria de a face căruțe ș. a.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink