CĂRĂMIZÍU, -ÍE, cărămizii, adj. De culoarea cărămizii; roșiatic. – Cărămidă + suf. -iu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂRĂMIZÍU, -ÍE, cărămizii, adj. Roșiatic (ca și cărămida). – Din cărămizi (pl. lui cărămidă) + suf. -iu.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CĂRĂMIZÍU adj. v. roșcat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cărămizíu adj. m., f. cărămizíe; pl. m. și f. cărămizíi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cărămizíu, -íe adj. (d. cărămidă). De coloarea [!] cărămiziĭ, cam roș arămiŭ. V. profir.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CĂRĂMIZÍU ~e (~i) Care are culoarea cărămizii; roșiatic. /cărămida + suf. ~iu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink