cărăténie, cărăténii, s.f. (reg.) rost, socoteală.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
cărăténie (cărăténii), s. f. – Raport, notă, relatare. În legătură cu sb. karati „a se certa”. Se folosește în Olt.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink