CĂSCĂÚND, -Ă, căscăunzi, -de, s. m. și f. (Pop.) Gură-cască, nătăfleț, zăpăcit. – Lat. *cascabundus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂSCĂÚND, -Ă, căscăunzi, -de, s. m. și f. Gură-cască, nătăfleț, zăpăcit. – Lat. *cascabundus.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CĂSCĂÚND s. v. cască-gură, gură-cască, gură-căscată.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
căscăúnd s. m., pl. căscăúnzi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
căscăúnd, -ă s. și adj. (d. căscăŭ cu term. din bolund). Munt. Căscăŭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink