CĂTÚR, cături, s. m. (Reg.) Arbore tânăr. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂTÚR, cături, s. m. (Reg.) Arbore tânăr.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
cătúr s. m., pl. cătúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
cătúr m. (sîrb. kótur, vlăstar, de unde și cotor. Bern. 1, 591). Hațeg. Trunchĭ retezat rămas la pămînt (de unde, de cele maĭ multe orĭ, răsar vlăstare și se formează tufiș). Mold. Tufiș rătund: sare un ĭepure din cătur.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink