CĂTĂNIOÁRĂ, cătănioare, s. f. (Reg.) Cătăniță. – Cătană + suf. -ioară.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂTĂNIOÁRĂ, cătănioare, s. f. (Reg.) Cătăniță. [Pr.: -nioa-] – Din cătană + suf. -ioară.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CĂTĂNIOÁRĂ s. v. soldățel.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cătănioáră s. f. (sil. -nioa-), g.-d. art. cătănioárei; pl. cătănioáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
CĂTĂNIOÁRE s. pl. v. surguci.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink