CĂTĂNÍȚĂ, cătănițe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui cătană; cătănioară, cătănuță. – Cătană + suf. -ită.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂTĂNÍȚĂ, cătănițe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui cătană.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CĂTĂNÍȚĂ s. v. soldățel.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
cătăníță s. f., g.-d. art. cătăníței; pl. cătăníțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink