CĂZĂCÉSC, -EÁSCĂ, căzăcești, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține cazacilor, privitor la cazaci. 2. S. f. art. Numele unui dans național ucrainean, cu ritm moderat la început, apoi din ce în ce mai accelerat; melodie după care se execută acest dans; cazacioc, cazacincă. – Cazac + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
CĂZĂCÉSC, -EÁSCĂ, căzăcești, adj. Care aparține cazacilor, privitor la cazaci. – Din cazac + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
căzăcésc adj. m., f. căzăceáscă; pl. m. și f. căzăcéști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
căzăcésc, -eáscă adj. De Cazac. S. f. Olt. Căzăceasca, un dans popular. (Vlah. Rom. Pit. 111).
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
CĂZĂCEÁSCA f. 1) Dans popular căzăcesc. 2) Melodie după care se execută acest dans. /cazac + suf. ~ească
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CĂZĂCÉSC ~eáscă (~éști) Care este caracteristic pentru cazaci. /cazac + suf. ~esc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CĂZĂCEÁSCĂ s. f. Numele unui dans național căzăcesc și melodia după care se execută. – Din cazac + suf. -ească.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
CĂZĂCEÁSCĂ s. cazacioc, (reg.) cazacincă. (~ este un dans popular ucrainean.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
căzăceásca s. f. art.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink