DACTILIOTÉCĂ s. f. Colecție de inele sau de pietre prețioase. ♦ Casetă, sipet pentru păstrarea inelelor sau a pietrelor prețioase. [Pr.: -li-o-] – Din germ. Daktyliothek.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DACTILIOTÉCĂ s.f. Colecție de inele sau de pietre prețioase. ♦ Casetă, sipet pentru păstrarea inelelor sau a pietrelor prețioase. [Pron. -li-o-. / < fr. dactyliothèque, germ. Dactyliothek, cf. gr. daktyliotheke < daktylios – inel, theke – raft].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DACTILIOTÉCĂ s. f. colecție de inele sau de pietre prețioase. ◊ casetă, sipet pentru păstrarea acestora. (< fr. dactyliothèque)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
dactiliotécă s. f. (sil. -li-o-), g.-d. art. dactiliotécii; pl. dactiliotéci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DACTILIOTÉCĂ ~ci f. 1) Colecție de inele sau de pietre prețioase. 2) Sipet în care se pastrează o astfei de colecție. [Sil. -li-o-] /< germ. Daktyliothek
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink