DANIÁN, subst., adj. 1. Subst. Ultimul etaj al cretacicului, caracterizat prin anumte specii de lamelibranhiate, reptile, palmieri etc. 2. Adj. Care se referă la vârsta și la etajul danianului (1). [Pr.: -ni-an] – Din fr. danien.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DANIÁN s.n. Ultimul etaj al cretacicului superior. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ni-an. / < fr. danien].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DANIÁN, -Ă adj., s. n. (din) ultimul etaj al cretacicului. (< fr. danien)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
danián adj. m. (sil. -ni-an), pl. daniéni (sil. -ni-eni); f. sg. daniánă, pl. daniéne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
danián s. n. (sil. -ni-an)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink