DECEPȚIONÍST, -Ă, decepționiști, -ste, adj. (Despre literatură) Care are caracterele decepționismului; (despre oameni, în special despre scriitori; adesea substantivat) care se lasă stăpânit de decepționism, care a adoptat decepționismul ca atitudine în viață, în literatură. [Pr.: -ți-o-] – Decepțiune + suf. -ist.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DECEPȚIONÍST, -Ă adj. Referitor la decepționism, care prezintă caracterele decepționismului. [Pron. -ți-o-. / < decepțion(ism) + -ist].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DECEPȚIONÍST, -Ă adj. care prezintă caracterele decepționismului. (< decepțion/ism/ +-ist)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
decepționíst adj. m. (sil. -ți-o-), pl. decepționíști; f. sg. decepționístă, pl. decepționíste
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DECEPȚIONÍST ~stă (~ști, ~ste) Care ține de decepționism; propriu decepționismului. [Sil. -ți-o-] /decepție + suf. ~ist
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink