Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DECÍS, -Ă, deciși, -se, adj. Ferm în principiile sau în convingerile sale; hotărât. – V. decide.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DECÍS, -Ă adj. Ferm, hotărât. [Cf. it. deciso].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DECÍS, -Ă adj. ferm, hotărât; categoric, tranșant. (< it. deciso)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DECÍS adj., adv. 1. adj. v. hotărât. 2. adj. v. categorie. 3. adj. v. răspicat. 4. adv. v. categoric.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Decis ≠ ezitant, fluctuant, indecis, nedecis, nehotărât, șovăielnic, șovăitor
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
decís adj. m., pl. decíși; f. sg. decísă, pl. decíse
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
decís, -ă adj. (d. decid). Determinat, bine pronunțat: gust, caracter decis. Adv. În mod decis.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
DECÍDE, decíd, vb. III. 1. Intranz. și refl. A lua o hotărâre; a alege (între mai multe alternative), a se fixa (între mai multe posibilități). ♦ Tranz. A hotărî, a soluționa în mod definitiv. 2. Tranz. A determina, a convinge, a îndupleca pe cineva să facă ceva. – Din fr. décider, lat. decidere.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DECÍDE decíd tranz. 1) (persoane) A face să se decidă. 2) (despre persoane) A alege cu fermitate; a hotărî; a dispune. /<fr. décider, lat. decidere
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE DECÍDE mă decíd intranz. (despre persoane) A lua o decizie; a se hotărî. /<fr. décider, lat. decidere
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DECÍS ~să (~și, ~se) 1) v. A DECIDE și A SE DECIDE. 2) (despre persoane) Care nu ezită la luarea unor decizii; hotărât; neșovăielnic. 3) Care este ferm în principii și în convingeri. 4) (despre evenimente, acțiuni) Care a fost stabilit din timp. /v. a decide
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DECÍDE vb. III. 1. intr., refl. A lua o hotărâre; a soluționa. 2. tr. A determina, a hotărî, a convinge (pe cineva la ceva). [P.i. decíd. / < lat. decidere, fr. décider].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DECÍDE vb. I. tr., refl. a lua o hotărâre (alegând între mai multe posibilități). II. tr. 1. a hotărî, a dispune, a da o decizie. 2. a determina, a convinge pe cineva să facă ceva. (< fr. décider, lat. decidere)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DECÍDE vb. 1. v. ordona. 2. v. convinge. 3. a determina, a hotărî, a stabili, (fig.) a pecetlui. (Soarta meciului a fost ~ în ultimele secunde.) 4. v. alege. 5. v. opta.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
decíde (-d, -ís), vb. – A hotărî. Fr. décider. – Der. decis, adj.; indecis (var. nedecis), adj.; decizi(un)e, s. f., din fr. décision; indeciziune, s. f.; decisiv, adj.; decizoriu, adj., din fr. décisoire.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
decíde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. decid, 1 pl. decídem; conj. prez. 3 sg. și pl. decídă; ger. decizând; part. decís
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
decíd, -cis, a -cíde v. tr. (lat. decidere, d. caedere, a tăĭa. Cp. cu fr. trancher „a tăĭa” și „a decide”. V. ucid). Hotărăsc, pronunț o hotărîre definitivă: a decide un deferend, o chestiune. Determin: asta l-a decis să plece. V. intr. Dispun în calitate de stăpîn: a decide de pace orĭ de războĭ. V. refl. M’am decis să plec.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink