Dex decizie

DECÍZIE, decizii, s. f. 1. Hotărâre luată în urma examinării unei probleme, a unei situații etc., soluție adoptată (dintre mai multe posibile); rezoluție. ♦ Hotărâre luată de un organ al administrației de stat sau de un organ de jurisdicție. 2. (Rar) Calitatea de a fi ferm, hotărât; fermitate. [Var.: deciziúne s. f.] – Din fr. décision, lat. decisio, -onis.

DECÍZIE s.f. 1. Hotărâre; rezoluție. ♦ Hotărâre dată de o autoritate pentru cei aflați în subordinea sa. ♦ Sentință dată de o instanță judecătorească superioară asupra unui recurs. 2. Hotărâre, fermitate. [Gen. -iei, var. deciziune s.f. / < lat. decisio, cf. fr. décision].

DECÍZIE s. f. 1. hotărâre; rezoluție. ◊ act cu caracter obligatoriu, normativ al unui organ de conducere care stabilește direcția unei acțiuni și modul ei de realizare. 2. sentință dată de o instanță judecătorească superioară asupra unui recurs. 3. fermitate. (< fr. décision, lat. decisio)

DECÍZIE s. 1. hotărâre, rezoluție. (O ~ adoptată prin consens.) 2. v. voință. 3. v. hotărâre. 4. v. sen-tință.

DECÍZIE s. v. dârzenie, fermitate, hotărâre, intransigență, neclintire, neînduplecare, nestrămutare, neșovăire, statornicie.

Decizie ≠ indecizie

decízie s. f. (sil. -zi-e), art.decízia (sil. -zi-a), g.-d. art. decíziei; pl. decízii, art. decíziile (sil. -zi-i-)

DECÍZIE ~i f. 1) Atitudine cu caracter determinant, adoptată după o serie de deliberări; hotărâre. 2) Sentință proclamată de o instanță judecătorească asupra unui recurs. 3) rar Caracter decis; îndrăzneală în acțiuni; hotărâre; fermitate. [Art. decizia; G.-D. deciziei; Sil. -zi-e] /<fr. décision, lat. decisio, ~onis

deciziúne f. (lat. de-cisio, -ónis. V. abs-, con-, in- și pre-ciziune). Acțiunea de a decide, hotărîre: a lua o deciziune. Hîrtie care cuprinde ceĭa ce s’a decis. Rezoluțiune, curaj: a arăta multă deciziune în pericul. – Și -ízie.