DECÓCT, decocturi, s. n. Soluție apoasă obținută prin fierberea anumitor plante alimentare sau medicinale, în vederea extragerii principiilor active din acestea. [Var.: (reg.) dicóct s. n.] – Din germ. Dekokt, lat. decoctum.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DECÓCT s.n. Preparat lichid obținut prin fierberea unor plante în apă; decocție. [< germ. Dekokt, lat. decoctum].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DECÓCT s. n. preparat lichid obținut prin decocție. (< germ. Dekokt, lat. decoctum)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DECÓCT s. decocție. (~ din floare de tei.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
decóct s. n., pl. decócturi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
decóct n., pl. urĭ (lat. decoctum, d. dé-coquo, -cóquere, a ferbe. V. coc). Fertură (de ex. cafeaŭa), băutură medicinală, leac fert.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
DECÓCT ~uri n. Soluție (apoasă) obținută prin fierberea unor plante (medicinale sau alimentare) în vederea extragerii principiilor active ale acestora. /<germ. Dekoct, lat. decoctum
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink