DECOLORÁNT, -Ă, decoloranți, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care decolorează (2). 2. S. m. Material, substanță sau agent fizic care are proprietatea de a decolora (2). – Din fr. décolorant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DECOLORÁNT, -Ă adj., s.m. (Substanță, agent fizic) care decolorează. [Cf. fr. décolorant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DECOLORÁNT, -Ă adj., s. m. (substanță, agent fizic) care decolorează. (< fr. décolorant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
Decolorant ≠ colorant
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
decoloránt adj., s. m. → colorant
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
decoloránt,-ă adj. și s. (fr. décolorant). Care descolerează: cloru e decolorant. – Și desc- și disc-.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
DECOLORÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre substanțe, agenți fizici etc.) Care decolorează; cu proprietatea de a decolora. /<fr. décolorant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink