Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: decupra (verb tranzitiv) , decuprare (substantiv feminin)   
DECUPRÁRE s.f. (Poligr.) Acțiunea de a decupra. [< decupra].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
decupráre s. f., g.-d. art. decuprării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DECUPRÁ, decuprez, vb. I. Tranz. A înlătura stratul de cupru depus pe stereotipe. – De(s)- + cupru.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DECUPRÁ vb. I. tr. (Poligr.) A înlătura stratul de cupru depus pe stereotipe. [Et. incertă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DECUPRÁ vb. tr. (poligr.) a înlătura stratul de cupru depus de stereotipe. (< de1- + cupra)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
decuprá vb. (sil. -pra), ind. prez. 1 sg. decupréz, 3 sg. și pl. decupreáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)