Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DEDULCÍ, dedulcesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A se deprinde, a se îndulci cu sau la ceva; a prinde gust de ceva, a se deda cu binele. – De4 + dulce.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEDULCÍ vb. (pop. și fam. fig.) a se spurca. (Se ~ la un trai ușor.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
DEDULCÍ vb. v. spurca.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
dedulcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dedulcésc, imperf. 3 sg. dedulceá; conj. prez. 3 sg. și pl. dedulceáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A SE DEDULCÍ mă ~ésc intranz. fam. A prinde gustul unor lucruri plăcute, dar puțin accesibile tuturor; a se deprinde (cu ceva bun). /de + dulce
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
dedulcésc și dă- (mă) v. refl. Mă îndulcesc, prind gust de ceva, mă înădesc. Și dădăicesc ? (Șez. 32, 103). V. pregust și răgăduĭesc.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink