Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: deferla (verb) , deferlare (substantiv feminin)   
DEFERLÁRE s.f. Acțiunea de a deferla și rezultatul ei. ♦ Cădere a crestelor de val înainte ca urmare a faptului că valul întâlnește un obstacol; deferlaj. [< deferla, după fr. déferlement].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEFERLÁRE s.f. Acțiunea și rezultatul de a deferla. [g.-d. art. deferlắrii] (deferla + suf. -re)
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române | Permalink
deferláre s. f., g.-d. art. deferlării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEFERLÁ vb. I. intr. (Despre valuri) A se revărsa, a se sparge rostogolindu-se. [< fr. déferler].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEFERLÁ vb. intr. (despre valuri) a se revărsa, a se sparge, rostogolindu-se. (< fr. déferler)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DEFERLÁ, pers. 3 deferleáză, vb. I. Intranz. (Despre valuri) A se revărsa, a se sparge, rostogolindu
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române | Permalink
deferlá vb., ind. prez. 3 sg. deferleáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)