Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DEFINÍT, -Ă, definiți, -te, adj. 1. (Despre cuvinte, noțiuni) Cuprins într-o definiție; explicat. 2. Hotărât, precizat; determinat. ◊ (Gram.) Articol definit = articol hotărât. – V. defini.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEFINÍT, -Ă adj. 1. Care a fost cuprins într-o definiție. ♦ Explicit, hotărât, precizat. ◊ (Gram.) Articol definit = articol hotărât. 2. (Bot.; despre organe) Care prezintă o creștere limitată. [< defini, cf. fr. défini].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEFINÍT, -Ă adj. 1. (despre cuvinte, noțiuni) explicat; precizat. ♦ (lingv.) articol ~ = articol care, atașat substantivului, arată că obiectul denumit de acesta este cunoscut, individualizat; articol hotărât. 2. (bot.; despre organe) cu o creștere limitată. (< definit)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DEFINÍT adj. 1. v. determinat. 2. v. hotărât.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Definit ≠ indefinit, nedefinit
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
definít adj. m., pl. definíți; f. sg. definítă, pl. definíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
definít, -ă adj. Explicat, determinat, precizat: cuvînt, termin bine definit. Gram. Se zice despre articulu -l, le, a și despre modurile personale. Adv. În mod definit.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink
DEFINÍ, definesc, vb. IV. Tranz. A da o definiție. ♦ A determina, a delimita, a stabili cu precizie, a preciza; a contura, a caracteriza pe cineva. ♦ Refl. A se autocaracteriza. – Din fr. définir, lat. definire.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DEFINÍ ~ésc tranz. 1) (concepte, noțiuni) A determina printr-o formulă concisă, indicând ansamblul de caractere specifice; a prevedea cu o definiție. 2) A stabili cu exactitate; a preciza; a delimita; a determina. 3) (cuvinte) A descrie, stabilind sensurile. 4) (persoane, lucruri) A descrie, indicând trăsăturile esențiale; a caracteriza. /<fr. définir, lat. definire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE DEFINÍ mă ~ésc intranz. (despre persoane) A se caracteriza pe sine însuși. /<fr. définir, lat. definire
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEFINÍT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A DEFINI. 2) gram. : Articol ~ articol hotărât. /v. a defini
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEFINÍ vb. IV. tr. A da o definiție. ♦ A preciza, a delimita. ♦ refl. A se autocaracteriza. [< fr. définir, it., lat. definire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEFINÍ vb. I. tr. a da o definiție; a explica sensurile unui cuvânt, ale unei noțiuni. ◊ a determina, a preciza, a delimita; a caracteriza pe cineva. II. refl. a se autocaracteriza. (< fr. définir, lat. definire)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DEFINÍ vb. 1. v. caracteriza. 2. a se autocaracteriza, a se autodefini, a se caracteriza. (Se ~ veridic în memoriile sale.) 3. v. determina.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
definí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. definésc, imperf. 3 sg. defineá; conj. prez. 3 sg. și pl. defineáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
definésc v. tr. (lat. dé-finire. V. finesc). Daŭ o definițiune: a defini triunghĭu. Precizez, descriŭ caracteru: a defini o persoană.
Sursa: Dicționaru limbii românești | Permalink