DEGENERESCÉNT, -Ă, degenerescenți, -te, adj. Pe cale de a degenera, cu tendință spre degenerare. – Din fr. dégénérescent.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEGENERESCÉNT, -Ă adj. Cu aspecte de degenerescență. [< fr. dégénérescent].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEGENERESCÉNT, -Ă adj. cu aspecte de degenerescență. (< fr. dégénérescent)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
degenerescént adj. m., pl. degenerescénți; f. degenerescéntă, pl. degenerescénte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
DEGENERESCÉNT adj. (MED.) degenerativ.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
degenerescént adj. m., pl. degenerescénți; f. sg. degenerescéntă, pl. degenerescénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink