Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DEGIVRÁRE s. f. v. dejivrare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEGIVRÁRE s.f. Acțiunea de a degivra și rezultatul ei; degivraj. [Var. dejivrare s.f. / < degivra].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
degivráre s. f., pl. degivrări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEGIVRÁ vb. I v. dejivra.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DEGIVRÁ ~éz tranz. (suprafețe care vin în contact cu aerul umed la temperaturi joase) A curăța de stratul de givraj. /<fr. dégivrer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEGIVRÁ vb. I. tr. A înlătura straturile de chiciură sau de gheață formate pe anumite suprafețe (metalice). [Var. dejivra vb. I. / < fr. dégivrer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
degivrá vb., ind. prez. 1 sg. degivréz, 3 sg. și pl. degivreáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink