DELAPIDATÓR, -OÁRE, delapidatori, -oare, s. m. și f. Persoană care delapidează. – Din fr. dilapidateur.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DELAPIDATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care face o delapidare. [Var. dilapidator, -oare s.m.f. / cf. fr. dilapidateur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DELAPIDATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care săvârșește o delapidare. (după fr. dilapidateur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DELAPIDATÓR s. (JUR.) defraudator. (~ul a fost condamnat.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
delapidatór s. m., pl. delapidatóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DELAPIDATÓR ~i m. Persoană care delapidează; om care comite o delapidare; defraudator. /<fr. dilapidateur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
delapidatoáre s. f., g.-d. art. delapidatoárei; pl. delapidatoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink