Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DEMISTIFICÁT, -Ă, demistificați, -te, adj. Care a fost readus la ipostaza reală, după ce fusese denaturat. – V. demistifica.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEMISTIFICÁ, demistífic, vb. I. Tranz. A face ca un lucru, o idee să-și piardă caracterul mistificator. ♦ A demitiza. – După fr. démystifier.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DEMISTIFICÁ demistífic tranz. 1) (lucruri, idei etc.) A face să-și piardă caracterul mistificator. 2) (mituri, erori etc.) A face să nu mai existe; a demitiza; a spulbera; a risipi. /<fr. démystifier
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEMISTIFICÁ vb. I. tr. A înlătura o mistificare, o eroare, o minciună. [Cf. it. demistificare, fr. démystifier].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEMISTIFICÁ vb. tr. a înlătura o mistificare, o minciună. ◊ a demitiza. (după fr. démystifier)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DEMISTIFICÁ vb. a demitiza.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
demistificá vb., ind. prez.1 sg. demistífic, 3 sg. și pl. demistífică
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink