Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: demonta (verb tranzitiv) , demontare (substantiv feminin)   
DEMONTÁRE, demontări, s. f. Acțiunea de a demonta și rezultatul ei; demontat. – V. demonta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DEMONTÁRE s.f. Acțiunea de a demonta și rezultatul ei; demontat. [< demonta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEMONTÁRE s. demontat. (~ unui ansamblu.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Demontare ≠ asamblare
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
demontáre s. f., g.-d. art. demontării; pl. demontări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DEMONTÁ, demontez, vb. I. Tranz. A desface un aparat, un mecanism, un instrument etc. în părțile lui componente. ♦ Fig. A descuraja, a deprima, a dezorienta pe cineva; a obosi, a extenua pe cineva. – Din fr. démonter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DEMONTÁ ~éz tranz. 1) (mecanisme, aparate, instalații) A desface în părțile componente. 2) fig. (persoane) A face să piardă siguranța în forțele proprii; a descuraja. /<fr. démonter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DEMONTÁ vb. I. tr. A desface, a descompune (un mecanism, o mașină etc.) în părțile componente. ♦ (Fig.) A descuraja, a dezorienta (pe cineva). [< fr. démonter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEMONTÁ vb. tr. 1. a desface, a descompune (un mecanism, o mașină) în piesele componente. 2. (fig.) a descuraja, a dezorienta (pe cineva). (< fr. démonter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
A demonta ≠ a asambla, a monta, a remonta
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
demontá vb., ind. prez. 1 sg. demontéz, 3 sg. și pl. demonteáză; conj. prez. 3 sg. și pl. demontéze
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)