DENIGRATÓR, -OÁRE, denigratori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care denigrează, prin care se denigrează. 2. S. m. și f. Persoană care denigrează. – Din lat. denigrator, -oris, it. denigratore.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DENIGRATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care denigrează; denigrant. [Cf. fr. dénigreur, lat. denigrator].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DENIGRATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care denigrează. (< lat. denigrator, it. denigratore)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DENIGRATÓR adj. adv., s. 1. adj., s. v. calomniator. 2. adj. v. calomnios. 3. adv. v. calomnios.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Denigrator ≠ elogios
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
denigratór adj. m., s. m. (sil. -gra-), pl. denigratóri; f. sg. și pl. denigratoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DENIGRATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care denigrează; ponegritor; defăimător; calomniator; detractor; bârfitor; clevetitor. /<lat. denigrator, ~oris
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink