DENTIFÓRM, -Ă, dentiformi, -e, adj. Care are forma unui dinte. – Din fr. dentiforme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DENTIFÓRM, -Ă adj. În formă de dinte. [< fr. dentiforme, cf. lat. dens – dinte, forma – formă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DENTIFÓRM, -Ă adj. de forma unui dinte. (< fr. dentiforme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
dentifórm adj. m., pl. dentifórmi; f. sg. dentifórmă, pl. dentifórme
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DENTIFÓRM ~ă (~i, ~e) Care are forma unui dinte; în formă de dinte. /<fr. dentiforme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink