Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DEPEIZÁT adj. (Franțuzism) Rupt de țara, de locul de origine; înstrăinat. ♦ (Fig.) Dezorientat, derutat; înstrăinat, însingurat. [< fr. dépaysé].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEPEIZÁ vb. I. tr., refl. (Franțuzism) A lua, a smulge de la locul de baștină, a dezrădăcina. ♦ (Fig.) A (se) dezorienta; a (se) înstrăina, a (se) însingura. [Pron. -pe-i-, p.i. -zez. / < fr. dépayser].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DEPEIZÁ vb. tr., refl. a lua, a smulge de la locul de origine. ◊ (fig.) a (se) dezorienta; a (se) înstrăina. (< fr. dépayser)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
depeizá vb. (sil. -pe-i-), ind. prez. 3 sg. depeizeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink