Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: descoji (verb tranzitiv) , descojire (substantiv feminin)   
DESCOJÍRE, descojiri, s. f. Acțiunea de a descoji și rezultatul ei. – V. descoji.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESCOJÍRE s. 1. cojire. (~ unui fruct.) 2. cojeală, cojire, jupuire. (~ trunchiului unui arbore.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
descojíre s. f., g.-d. art. descojírii; pl. descojíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DESCOJÍ, descojesc, vb. IV. Tranz. A curăța de coajă. – Des1- + coji.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A DESCOJÍ ~ésc tranz. (semințe) A curăța de coajă; a rășlui. /des- + a coji
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
DESCOJÍ vb. 1. a coji. (A ~ o legumă, un fruct.) 2. a coji, a jupui, (rar) a despuia, (reg.) a scorțăli, (prin Transilv.) a măzga. (A ~ trunchiul unui arbore.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
descojí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. descojésc, imperf. 3 sg. descojeá; conj. prez. 3 sg. și pl. descojeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)