Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DESERTIZÁRE, desertizări, s. f. Acțiunea de a desertiza și rezultatul ei. ♦ Operație de desfacere a elementelor unui mecanism îmbinate prin sertizare. – V. desertiza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESERTIZÁRE s.f. Acțiunea de a desertiza. ♦ Operația de desfacere a două piese sertizate. [< desertiza].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
desertizáre s. f., g.-d. art. desertizării; pl. desertizări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DESERTIZÁ, desertizez, vb. I. Tranz. 1. A scoate din montură o piatră prețioasă. 2. A efectua o desertizare. – Cf. fr. dessertir.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESERTIZÁ vb. I. tr. (Rar) A scoate din montură (o piatră prețioasă). [Cf. fr. dessertir, dessertissage].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DESERTIZÁ vb. tr. a desface două piese sertizate. ◊ a scoate din montură (o piatră prețioasă). (după fr. déssertir)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
desertizá vb., ind. prez. 3 sg. desertizeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink