DESINENȚIÁL, -Ă, desinențiali, -e, adj. (Lingv.) De desinență. [Pr.: -ți-al] – Din fr. désinentiel.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESINENȚIÁL, -Ă adj. Referitor la desinență. [Pron. -ți-al. / < fr. désinentiel].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DESINENȚIÁL, -Ă adj. de desinență. (< fr. désinentiel)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
desinențiál adj. m.(sil. -ți-al ), pl. desinențiáli; f. sg. desinențiálă, pl. desinențiále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink