DESPOTÁT, despotate, s. n. 1. Demnitatea de despot. 2. Teritoriu guvernat de un despot. – Din fr. despotat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESPOTÁT s.n. Demnitatea de despot. ♦ Teritoriu bizantin guvernat de un despot. [< fr. despotat].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DESPOTÁT s. n. 1. demnitatea de despot. 2. teritoriu guvernat de un despot. (< fr. despotat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
despotát s. n., pl. despotáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink