Dex despuiat

DESPUIÁT, -Ă, despuiați, -te, adj. 1. Dezbrăcat, în pielea goală; p. ext. îmbrăcat foarte sumar sau decoltat. ♦ (Despre copaci sau plante) Lipsit de frunze, de verdeață. 2. Jefuit, prădat. 3. (Despre o carte, un dosar, o publicație etc.) Din care s-a extras tot ce interesează dintr-un anumit punct de vedere, care a fost excerptat. [Pr.: -pu-iat. – Var.: despoiát, -ă adj.] – V. despuia.

DESPUIÁT adj. 1. v. dezbrăcat. 2. excerptat.

DESPUIÁT adj. v. deposedat, desfrunzit, jefuit, prădat, scuturat.

DESPUIÁT adj., s. v. asuprit, exploatat, împilat, năpăstuit, oprimat, oropsit, persecutat, prigonit, urgisit.

DESPUIÁ, despói, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) dezbrăca în pielea goală. ♦ A (se) desfrunzi; a lăsa sau a rămâne fără verdeață. 2. Tranz. A-i lua cuiva tot ce are; a jefui, a prăda. 3. Tranz. A jupui de piele. ♦ (Rar) A curăța de coajă; a coji. 4. Tranz. A scoate dintr-o scriere, dintr-un dosar, dintr-o publicație etc. tot ce prezintă interes, dintr-un anumit punct de vedere; a excerpta. ◊ Expr. A despuia scrutinul = a scoate din urnă și a număra voturile obținute într-o alegere. [Pr.: -pu-ia. – Var.: despoiá vb. I] – Lat. dispoliare.

A DESPUIÁ despói tranz. 1) A face să se despoaie. 2) (persoane) A deposeda de tot ce are, cu forța; a prăda; a jefui; a jecmăni; a jupui. 3) (animale moarte) A curăța de piele; a jumuli; a ecarisa; a jupui. 4) rar (arbori, plante etc.) A curăța de coajă; a coji; a jupui. 5) (materiale dintr-un text, dosar sau dintr-o lucrare, publicație) A extrage în vederea studierii sau întocmirii unui studiu științific; a excerpta. ◊ ~ scrutinul a extrage din urnă buletinele de vot pentru a stabili rezultatele unei alegeri. [Sil. -pu-ia] /<lat. dispoliare

A SE DESPUIÁ mă despói intranz. 1) (despre persoane) A se dezbrăca în pielea goală; a scoate toate hainele; a se dezgoli. 2) (despre arbori, arbuști) A-și lepăda frunzișul; a rămâne fără frunze; a se desfrunzi; a se dezgoli. /<lat. dispoliare

DESPUIÁ vb. 1. v. dezbrăca. 2. v. excerpta.

DESPUIÁ vb. v. asupri, coji, defolia, deposeda, descoji, desfrunzi, exploata, împila, împovăra, jefui, jupui, năpăstui, năpârli, oprima, oropsi, persecuta, prăda, prigoni, scutura, tiraniza, urgisi.

despuiá (despói, despuiát), vb. – 1. A jupui, a scoate pielea. – 2. A scoate, a dezgoli. – 3. A fura, a jefui, a prăda. – 4. A examina. – Var. despoia. Mr. dispol’u, dispul’are, megl. dispol’, istr. despol’u. Lat. dĭspolĭāre (Densusianu, Hlr., 189; Pușcariu 525; Candrea-Dens., 492; REW 2602; Tiktin), cf. it. despogliare, prov., cat. despullar, fr. dépouiller, sp., port. despojar. Sensul 4 este un galicism, care traduce sensul fr. dépouiller.

despuiá vb. (sil. -pu-ia), ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. despói, 3 sg. și pl. despoáie, 1 pl. despuiém; ger. despuínd