Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
DESTĂRNIȚÁ, destărnițez, vb. I. Tranz. (Reg.) A scoate tarnița de pe un animal de călărie; a deșeua. – Des1- + [în]tărnița.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESTĂRNIȚÁ vb. v. deșeua.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
destărnițá vb., ind. prez. 3 sg. destărnițeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink