Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: desublima (verb tranzitiv) , desublimare (substantiv feminin)   
DESUBLIMÁRE, desublimări, s. f. Acțiunea de a desublima și rezultatul ei. – V. desublima.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESUBLIMÁRE s.f. Faptul de a desublima. [< desublima].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
desublimáre s. f. (sil. -bli-), g.-d. art. desublimării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DESUBLIMÁ, desublimez, vb. I. Intranz. și tranz. (Fiz.; despre substanțe) A trece sau a face să treacă direct din stare gazoasă în stare solidă. – Din fr. désublimer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DESUBLIMÁ vb. I. intr. (Despre substanțe) A trece direct din stare gazoasă în stare solidă. [< fr. désublimer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DESUBLIMÁ vb. intr., tr. (despre substanțe) a trece direct din stare gazoasă în stare solidă. (< fr. désublimer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
desublimá vb. → sublima
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)