DETRACTÓR, -OÁRE, detractori, -oare, s. m. și f. (Livr.) Calomniator. – Din fr. détracteur, lat. detractor, -oris.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
DETRACTÓR, -OÁRE s.m. și f. Defăimător, ponegritor, calomniator, bârfitor; persoană care caută să micșoreze calitățile unei ființe etc. [Cf. fr. détracteur, lat. detractor].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
DETRACTÓR, -OÁRE s. m. f. cel care caută să micșoreze meritele cuiva; defăimător, bârfitor, calomniator. (< fr. détracteur, lat. detractor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
DETRACTÓR adj., s. v. bârfitor, calomniator, clevetitor, defăimător, denigrator, ponegritor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
detractór s. m. (sil. -trac-), pl. detractóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
DETRACTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival (despre persoane) Care detractează; ponegritor; denigrator; defăimător; calomniator; clevetitor; bârfitor. /<fr. detracteur
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
detractoáre s. f. (sil. -trac-), g.-d. art. detractoárei; pl. detractoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink